Cele mai importante descoperiri științifice din 2016

de: Andrada Bonea
26 12. 2016

Se zvonește că 2016 ar fi, dacă nu cel mai rău an din istorie, clar pe o poziție fruntașă din punctul acesta de vedere. Totuși, să privim și partea plină a paharului: la fel ca 2015, a fost un an bun pentru cinematografie și știință.

Criza refugiaților, evenimentele din Siria, Irak, tentativa eșuată de lovitură de stat în Turcia, terorismul din Europa, scindarea unui continent din cauza Brexit, răspândirea virusului Zika și tensiunile rasiale amplificate în Statele Unite și faptul că Donald Trump a devenit președinte al SUA sunt doar câteva argumente pentru faptul că 2016 a fost un an teribil pentru omenire.

Să vedem, totuși, care au fost cele mai importante descoperiri științifice de anul acesta.

Cele mai importante descoperiri științifice – Originea vieții pluricelulare

Oamenii de știință au descoperit că o moleculă antică, GK-PID, e motivul pentru care organismele unicelulare au evoluat în organisme multicelulare în urmă cu 800 de milioane de ani. Molecula e asemănătoare unei carabine, capabile să aducă cromozomii laolaltă pentru a-i „împușca” apoi către peretele unei membrane celulare în momentul în care începe diviziunea. Astfel, celulele se pot copia cum trebuie, evitând să devină canceroase.

Descoperirea, potrivit ListVerse, indică faptul că versiunea antică a GK-PID nu s-a comportat în primă fază la fel cum o face astăzi. Singurul motiv pentru care a devenit capabilă să funcționeze astfel a fost o mutație care i-a permis să se autocopieze. Acest lucru sugerează că originea vieții pluricelulare e o singură mutație.

Un nou număr prim

Matematicienii au descoperit, în ianuarie, un nou număr prim: 2^74,207,281 – 1. Criptografia modernă necesită folosirea numerelor prime Mersenne și a altor numere complexe, pentru a coda datele. Noul număr prim este cel mai lung descoperit până acum, fiind cu cinci milioane de cifre mai mare decât predecesorul său. Forma pe care o vedeți mai sus e singura practică de scriere a acestui număr.

Cele mai importante descoperiri științifice din 2016 – A noua planetă în Sistemul Solar

Oamenii de știință au căzut de acord că Pluto e prea mică pentru a fi considerată o planetă propriu-zisă. Chiar și înainte de descoperirea ei, existau zvonuri despre existența unei așa-numite Planete X. În ianuarie 2016, cercetătorii de la Institutul de Tehnologie din California au prezentat, în sfârșit, dovezi ale existenței acestei planete.

Similară ca dimensiune cu planeta noastră sau un pic mai mare, noua descoperire nu are momentan un nume, nu până când nu va fi văzută în mod direct. ,,Avem restricți destul de bune pe orbita sa. Ce nu știm însă este care este poziția sa exactă în orbită, ceea ce este destul de trist.” Doctorul Michael E. Brown, unul dintre cei responsabili de descoperire este convins că aceasă planetă există și că putem fără probleme să o percepem ca fiind în același sistem solar cu noi, chiar și dacă se află la o distanță aproximativă de 20 – 100 miliarde de mile depărtare și i-ar lua între 10.000 și 20.000 de ani să încheie o mișcare de tranziție în jurul Soarelui pe propria orbită.

O nouă metodă de stocare a datelor

În februarie 2016, cercetătorii britanici au prezentat un disc de cuarț de dimensiunile unei monede, pe care pot fi stocaţi 360 de terabiţi de informaţie, pentru o perioadă de până la 13,8 miliarde de ani. Mediul de stocare creat de specialiştii Universităţii din Southampton a fost denumit „cristale de memorie Superman”.

Cercetătorii au folosit un laser cu pulsaţii de câteva femtosecunde pentru a scrie informaţia binară în structura 3D a cuarţului la o scară nanometrică. Citirea discului se face la rândul său tot cu un asemenea laser. Sistemul de stocare este, de asemenea, rezistent, putând suporta temperaturi de 157 de grade Celsius. Momentan, aceasta e cea mai performantă metodă de stocare și ar putea îngloba toată istoria omenirii.

Un fluviu de fier topit se ascunde în adâncurile planetei noastre

Un fluviu de fier topit a fost descoperit recent în zona nucleului exterior a Pământului, surprinzându-i pe cercetători.

În cadrul conferinței anuale American Geophysical Union, ce a avut loc în San Francisco, a fost anunțată descoperirea unui fluviu unic în adâncurile Pământului. Acesta ”curge” cu o viteză de aproximativ 50 de kilometri pe an. Momentan, fluviul este poziționat între Alaska și Siberia și se deplasează spre vest.

Cercetătorii susțin că ”acesta este un lichid metalic foarte dens și este nevoie de o cantitate uriașă de energie pentru a pune o asemenea cantitate de materie în mișcare”. Din primele observații, acest fluviu de metal topit are cea mai mare viteză observată vreodată în interiorul planetei.

[readmore]

Acesta a fost observat de trei sateliți din programul Swarm, în cadrul unei inițiative a Agenției Spațiale Europene de a crea o hartă detaliată a câmpului magnetic planetar. Nu doar că acest curent are o viteză considerabilă, dar se pare că și accelerează.

Momentan, acesta are o lățime de 420 de kilometri și încercuiește aproximativ jumătate din circumferința planetei. În prezent, acest curent a ajuns atât de puternic din punct de vedere magnetic încât influențează modul în care nucleul interior al planetei se rotește.

Cele mai importante descoperiri științifice – Al doilea satelit al Pământului

Mai devreme anul acesta, NASA a detectat un asteroid de mici dimensiuni care orbitează în jurul planetei noastre. Acesta nu este un satelit precum Luna, oamenii de știință referindu-se la el drept cvasi-satelit. Corpul respectiv orbitează în prezent în jurul Pământului, în timp ce planeta noastră se rotește în jurul Soarelui, și va fi prezent în următoarele secole.

Denumit 2016 HO3 de către cercetători, acesta se află, de fapt, pe o orbită în jurul Soarelui. Dar în timp ce efectuează mișcarea sa anuală, satelitul încercuiește și planeta noastră. Din câte se pare, distanța dintre el și Pământ este mult prea mare pentru a-l putea numi satelit natural, însă reprezintă un exemplu interesant de cvasi-satelit. Poți citi mai multe despre el aici.

Descoperire accidentală pentru utilitatea dioxidului de carbon

Oamenii de știință de la Oak Ridge National Laboratory Din Tennessee au reușit să transforme dioxidul de carbon direct în etanol, din greșeală, așa cum s-au făcut multe descoperiri științifice importante. Echipa lucra la o metodă de a transforma CO2 în etanol, dar cercetătorii erau convinși că acest procedeu va necesita mai mulți pași și catalizatori, dar se pare că aceștia s-au înșelat, iar sistemul descoperit e surprinzător de simplu.

Oamenii de știință au creat o serie de țepi de cupru și carbon de dimensiuni nanometrice, montați pe o suprafață de silicon, iar o picătură de azot este așezată pe fiecare dintre țepi. Când structura este expusă la dioxid de carbon și la o încărcătură electrică slabă, o reacție în lanț are loc și procesul de combustie este inversat, astfel că gazul este transformat în etanol lichid, arată engadget.com. Dacă tehnologia bazată pe o asemenea descoperire este introdusă la scară largă, ar putea oferi o soluție viabilă pentru bateriile utilitare, precum cele vândute de Tesla.

Cele mai importante descoperiri științifice din 2016 – O posibilă metodă de tratare a HIV

Prin metoda de editare CRISPR/Cas9, cercetătorii pot decupa o secvenţă defectă a unei gene, înlocuind-o cu o secvenţă sănătoasă. Mai devreme anul acesta, experții au arătat că această tehnică are un potențial imens în tratarea HIV. Cercetătorii de la Temple University a reușit să elimine ADN-ul HIV-1 din celulele T din culturile de celule umane crescute în laborator. Le-a ieșit și partea cu prevenirea reinfectării. Kamel Khalili, principalul cercetător, consideră că sistemul e foarte eficient și că experimentul o demonstrează. Desigur, mai sunt mulți pași de urmat până a stabili că tehnica poate combate, într-adevăr, HIV-ul. Rezultatele au fost publicate în revista Scientific Reports.

Reușitele SpaceX și Blue Origin

După multe încercări, unele mai reușite decât altele, companiile private SpaceX și Blue Origin ne-au confirmat că omenirea are un viitor în spațiu. În aprilie, Blue Origin, compania condusă de CEO-ul Amazon – Jeff Bezos, se poate mândri cu performanța realizată cu racheta New Shepard. După ce anul trecut a atins performanța, pentru prima oară, de a lansa și ateriza o rachetă reutilizabilă, aceeași rachetă a fost lansată și aterizată din nou în 2016. În total, au avut loc trei astfel de tentative, iar cei de la Blue Origin se pot mândri cu faptul că, de fiecare dată, au fost înregistrate succese.

Blue Origin a fost prima companie privată care se poate mândri cu această reușită, dar a fost urmată îndeaproape de SpaceX. La doar câteva zile distanță, compania lui Elon Musk a reușit să plaseze o rachetă pe o platformă plutitoare. După cum scriu și cei de la TechCrunch, aceasta a fost cea de-a cincea încercare a americanilor, în condițiile în care toate celelalte se soldaseră cu eșecuri. Vasul care a recuperat racheta a poartă numele ”Of course I still love you” (Desigur că încă te iubesc).

TOP descoperiri științifice – Levitarea prin unde sonore

Cercetătorii au reușit cu succes să facă o minge din polistiren să leviteze folosind doar unde sonore. Elementul inedit este reprezentat aici de faptul că e una dintre cele mai mari sfere pe care experții au reușit să le facă să plutească doar cu puterea sunetului, având 50 de milimetri.  Principiul utilizat pentru levitația acustică ține de undele sonore staționare, care sunt limitate de reflectoare astfel încât nu se pot dispersa în aer și sunt blocate pe loc, anulând efectul gravitației.

În mod normal, obiectul trebuie să fie mai mic decât lungimea de undă acustică. Tehnica tradițională implică prinderea obiectului în nodul de presiune – punctul în care presiunea undei staționare nu se schimbă deloc – astfel încât unda staționară de sub obiect să funcționeze precum o paletă de ping pong, aruncând obiectul în sus în mod constant. A fost prima oară când levitația acustică a fost făcută cu o sferă de 3,6 ori mai mare decât lungimea de undă acustică, cu o masă de aproximativ 1,5 grame.

Celulele stem pot reda mersul celor care au suferit accidente vasculare

Un test clinic desfășurat la Universitatea Stanford a presupus injectarea de celule stem modificate direct în creierele pacienților care suferiseră accidente vasculare cerebrale. Procedurile au fost încununate cu succes, fără efecte negative, cu excepția unor dureri de cap slabe. Cei 18 pacienți și-au recăpătat parțial mobilitatea, iar cei care erau imobilizați în scaune cu rotile au putut merge din nou. Întregul studiu poate fi citit aici.

Cercetătorii au creat un vaccin eficient împotriva ebola

Ebola este o boală infecțioasă virală severă, adesea fatală, provocată de virusul cu același nume, care se manifestă prin afecțiuni hemoragice severe, survenind în focare epidemice în Africa Centrală și Africa de Vest. Ebola are o rată de letalitate de până la 90% la om, iar ultima epidemie majoră a fost cea care a izbucnit în Africa în anul 2014 și care a dus la moartea a aproximativ 9.000 de persoane.

Totuși, se pare că cercetătorii au reușit să creeze un vaccin sigur și extrem de eficient împotriva acestei boli, în urma unor teste efectuate cu succes în țări precum Guinea și Sierra Leone. Poți citi mai multe despre vaccin aici.